Degeaba vorbim în cursuri despre adevăr (și o să vorbim și acum) și când e să zic ce gândesc, de fapt mă dau pe după gard. Trebuie aplicat, spus, în viața asta, învățat să spun ce gândesc. Să nu spun distructiv e altceva; să pot să fiu echilibrat și să spun ce gândesc. Până nu facem chestia asta …. încă nu am început procesul, de fapt … vorbim despre spiritualitate în mod abstract.
Din public : Sau măcar să vezi mecanismele din spate care te țin sa spui adevărul; de exemplu la mine, în anumite situații, există un dialog interior până să spun ce gândesc, în care o parte chestionează de genul: ”Oare ce o să spună despre mine, dacă spun asta?” Apoi vine o altă parte care răspunde: ”Nu contează, până la urmă asta sunt eu.” E un proces care nu se vede din afară, dar se întâmplă în momentul în care spun adevărul, în anumite situații.
Dacă celălalt e liber să spună ce gândește, asta nu înseamnă că el trebuie să spună ceea ce îmi convine mie; trebuie să acceptăm că el e liber să se exprime și să fie el însuși. Altfel înseamnă că nu vrem ca oamenii să fie liberi în jurul nostru și nu vrem ca noi să fim liberi. Deci ne place să fim ascunși, să nu comunicăm liber și nici ca ceilalți să nu spună ce gândesc că dacă mă supar … mai bine să nu spună. Și atunci trăim separat de ceilalți, pentru că nu avem cum să comunicăm când nu există o bază liberă de deschidere și de onestitate.
De unde să simtă oamenii o căldură reală când se întâlnesc, când de fapt eu te văd așa … ne mai maimuțărim puțin la suprafață, apoi fiecare pleacă să graviteze în jurul propriei orbite … ca niște planete, fiecare cu treaba și lumea lui/ei. Dacă asta vrem, asta avem.
Dacă vrem altceva, atunci noi trebuie să ne deschidem primii și să nu cerem asta de la ceilalți, când noi rămânem închiși și în gardă. Bineînțeles, ca să se întâmple acest lucru, înseamnă ca noi să ne fi rezolvat problemele emoționale, să nu ne fie frică de critica celuilalt – de fapt mi-e frică de critica celuilalt când eu critic; deci să nu mai critic, să nu mai judec, să am încredere în mine că sunt bine așa cum sunt.
Toată societatea a fost creată pe baza ideii de: ”vă spunem noi”; la școală ți se spune, în modă ți se spune și peste tot te vor un client. De fapt, ajungi să fii un neputincios. Când deja știi cine ești, nu mai stai să te ia unul sau altul drept client – eu știu, și eu aleg asta pentru mine.
Ideea este că trebuie să înțeleg ce înseamnă libertatea ca să știu dacă este așa. Dacă n-am înțeles-o pe asta …
Din public: Ești cu adevărat liber când nu ești prins în niște tipare pe care nu le știi …
Gândiți-vă de fapt ce înseamnă să fii liber, pentru fiecare dintre voi. Încercați să aprofundați acest subiect și poate, pe zi ce trece, vi se clarifică mai mult. Probabil că oamenii nici măcar nu se gândesc la acest lucru, dacă ei nu își pun problema că sunt influențați când își aleg hainele, dar să înțeleagă ce e libertatea. Dacă societatea vine și spune: ”Fă-ți asigurare și ești liber să mergi cu ce viteză vrei tu” … sau ”ești liber să votezi” … de fapt nu ești liber deloc. Toate, tot în sistemul asta sunt; deci, ești liber în sistemul asta, prin sistemul asta să alegi … De fapt, ești condiționat de către sistem.
Din public: Pentru mine, libertatea înseamnă să nu mai am toate emoțiile, toate pârghiile, toate opreliștile sau, din contră, toate cele care mă împing să fac ceva anume, dintr-o anume nevoie; de fapt, libertate înseamnă să fiu în partea cealaltă a mea, să fiu mereu unde e sufletul. Aia e libertatea, să exprimi ce îți spune sufletul – unde să fii, ce și cum să faci. Ego-ul e cumva închisoare, sufletul e libertate.
Da, și e important ce ne ocupă viața, care dintre ele. Căruia îi dăm întâietate, și pe cine servim?
E important să mă văd, fără condamnare și judecată. Mă văd și mă întreb cât de conectat sunt cu sufletul meu și cât servesc sufletului meu și luminii din care fac parte la niveluri subtile, și cât sunt prins de alergătura de aici și încerc să rezolv pe aici chestii, foarte ocupat fiind și uitând total că este și altceva, deci cât de mult sunt prins?
Din public: Față de cum eram înainte, e mult mai bine ; de fapt, nici nu există termen de comparație.
Adică ești din ce in ce mai liberă; e prețios acest lucru?
Din public: Sigur; e cel mai important lucru.
Nu e mai importantă o rochie scumpă?
Din public: Nu. Nu e nimic mai important ca asta.
Și dacă oamenii ar găsi acest lucru – libertatea – ca fiind cel mai important, ar mai putea să fie preocupați cu ceva ce e mai puțin prețios?
Din public: Nu. Dar nu e totul atât de simplu.
Eu știu că asta e cel mai prețios, nu știu cum, dar contează. Mai explicit: contează drumul pe care vreau să îl fac, asta e cel mai prețios pentru mine; eu mă duc pe drumul ăsta că eu vreau să ajung acolo. Nu știu cum o să ajung, o să îmi vină instrumentele la fiecare pas, ce o să am nevoie pentru pasul respectiv.
Numai când încep să văd valoarea, pot să investesc. Altfel nu ai cum. Nu poți investi în ceva căruia nu îi vezi valoarea. Și îți trebuie o mare forță să vezi valoare în ceva subtil și puțin material și să nu mai vezi valoarea în ce e material – pentru că majoritatea oamenilor dau valoare în material.
Vezi ce e libertatea pentru tine, nu ce ți-au spus alții că trebuie să fie libertatea. Un părinte poate să își îndemne copilul să facă facultatea de drept și îi garantează că după ce termină, o să fie liber pentru că o să își facă vacanțele unde vrea el … Nu. De fapt, în acel moment a pus copilului o grămadă de lanțuri care îl condiționează și care nu au legătură cu libertatea.
Eu zic așa: din câte înțeleg eu astăzi, libertate fără Dumnezeu nu există. Tot ce e în afara lui Dumnezeu e într-o formă limitată, îngrădită, deci nu poate fi liberă ca expresie. Asta înseamnă că, practic, oamenii în mod normal nu cunosc libertatea pe pământul ăsta. Din start este un cuvant – la fel ca și ‘iubirea’ – gol; sunt niște cuvinte folosite, goale. Nu poți vorbi și să fii în afara lui Dumnezeu și să fii liber/ sau în iubire. Și în afara legilor divine și în ele în același timp … Cum a zis și Isus: nu poți servi la 2 stăpâni. Cel care servește e ca și stăpânul – poartă toți uniforma generalului (a armatei), însemnul a ceea ce servește. Atunci ai anumite calități din ceea ce servești. Nu poți să servești altundeva – egoul – și să ai calitățile celuilalt – sufletul. Nu poți. Practic, pentru mine, libertatea ar fi să servesc în locul unde sunt ca esență.
Și toate îngrădirile care vin să mă împiedice să fac asta, să reușesc, să am forța să le dau la o parte, ca să continui să servesc.
Asta e libertate pentru mine pentru că de fapt asta cere latura mea interioară, asta sunt. Si atunci tot ce fac împotriva naturii mele- acum 10 ani doream să fac carieră, să am bani și să fiu elegantă, în rând cu lumea – înseamnă că merg împotriva libertății mele interioare. Încercând să mă ajustez la niște tipare care nu erau ale mele interior; prin urmare nu puteam să mă numesc un om liber … eram total sclavă. Sclavul aprecierii celorlalți, a înrolării în armata respectivă, eram condusă de legile în jurul meu – pentru că acceptându-le, eram condusă de ele. Deci, nu eram liberă. Nu eram în esența mea.
Dacă ajungi să prețuiești libertatea asta de a exprima cine ești în esență și de a fi cine ești cu adevărat, găsești asta mai prețios decât orice îți poate da lumea asta. Dar ca să ajungi în punctul ăsta, trebuie să ajungi să cunoști ce înseamnă această libertate. Altfel nu poți să faci această alegere. De asta atâția oameni sunt captivi, pentru că ei cunosc doar sclavia. Oricâte bunuri materiale ar avea. Și e greu să mă înțeleagă, să facă o alegere în sensul ăsta.
Deci pentru mine libertatea ar însemna să fiu în manifestare cum sunt și în esență; în tot aliniată, ca din esență să pornească totul drept, până la manifestare. Esența noastră este din natură divină, din Dumnezeu. Nu venim de altundeva și nu am putea veni din altă parte. Oricând ajungem să manifestăm ceva care nu e din Dumnezeu, asta nu e libertate, nu se poate numi libertate. Nu putem fi liberi așa; când nu servim ceea ce natural ar trebui să servim, e ca și cum nu respiri; și natural ar trebui să respiri. În general și în masă nu găsim exprimarea libertății prea mult cu ochiul liber prea des …
Dacă reușește să îi rămână loial; și asta e o provocare. Până când această esență rămâne – și acesta se numește momentul iluminării. Când nu mai e umbră și rămâne doar asta și asta e.
Cineva spunea că libertatea se obține prin muncă; pentru că e libertatea ta interioară. E ca o rolă de ață cu noduri din care mai desfaci câte un nod, și curg lucrurile în tine. Asta e libertatea. În rest, oamenii au libertatea să vorbească urât, să fumeze; ei au liberul arbitru să încerce diverse lucruri, dar asta nu e libertate pentru că ceea ce fac ei, îi încarcerează. Nu poate să fie asta libertate, care te bagă mai tare în lanțuri. Deci, ceea ce oamenii numesc libertate este capacitatea de a se înlănțui și să testeze.
Libertatea care se câștigă înseamnă să desfaci lanțurile; să zici: nu aleg să fac asta pentru că știu deja unde mă duce, pentru că înțeleg și las, las, las ; nu mai sunt condus de dorințele mele, tot timpul să îmi îndeplinesc cât mai multe nevoi materiale, emoționale … Cum zic toate curentele spirituale: abandonează dorința, asa ești liber. Ele te fac sclav, pentru că în momentul în care tu îți dorești ceva, ești sclavul acelui lucru. Și te pui sub el, adică, pe acel lucru tu îl pui ca stăpânul tau. Pentru că faci orice ca acel lucru să se întâmple. Când oamenii se dezbracă de toate dorințele și rămâne una singură, atunci se pot socoti mai liberi.
Solisis este o școală interioară a cărei primă etapă este Procesul prin care ești ghidat să descoperi răspunsul profund la întrebarea „Cine sunt eu?”, să te conștientizezi la nivel fizic, emoțional, mental, sufletesc și spiritual, parcurgând mai multe etape practice și concrete de transformare și iluminare.
Pentru înscrieri în cadrul Școlii Interioare de Cunoaștere de sine sau în proces, găsiți informațiile necesare direct pe site-ul oficial (Solisis).
Rada, creatoarea mai multor canale pentru trezirea interioară:
Înscrieți-vă pentru a afla noile activități și apariții de carte, și primiți un voucher de 10% reducere.
(max 2 mail-uri lunar).
