Din public: Autocunoașterea mi se pare că se leagă cu a ști cine ești de fapt tu, înăuntrul tău, cumva toate dezechilibrele sau toate lipsurile vin de acolo; mi se pare că în momentul în care ești în starea de echilibru nici măcar nu îți pui problema, pur și simplu ești.
Cine îți poate da încrederea în sine? De ce considerați astăzi că ați avea nevoie ca să aveți încredere? Adică să vă cunoașteți mai bine și atunci ați avea încredere?
Dacă ne răspundem la întrebarea aceasta și înțelegem esența noastră interioară, poate nici nu se mai pune problema să avem încredere în noi înșine. Dar lucrurile sunt așa că, la felul cum suntem noi educați în societatea aceasta și felul în care trăim, nivelul de masă, de conștiință și ce facem aici, eu zic că este imposibil ca cineva să poată avea încredere în el însuși 100%. Inclusiv managerul care pare de succes, manechina care pare de succes sau oricine, toți sunt plini de probleme, pentru că însăși esența vieții lor, sau pe ce se bazează este o iluzie; nu ai cum să crezi într-o iluzie. Este ca și cum ai încredere că balonul acesta de săpun nu se sparge…
De obicei, lumea asta caută în cursuri și în tot felul de dezvoltări spirituale, să-și amelioreze balonul de săpun tot mai mult, să-l perfecționeze astfel încât să-și consolideze rădăcini în el și să aibă încredere în ei înșiși. Adică să ajungă la o formă de ego, un egocentrism atât de performant, încât să fie un balon de săpun super rezistent, care să gândească optimist și care să reușească, dar care mai devreme sau mai târziu se sparge, pentru că se vede. Sau persoana aceea se maschează în atâtea feluri, că îi trebuie o mare forță să vadă că este o mască și asta nu este adevărul.
Asta este în ceea ce privește natura noastră materială, natura noastră umană, corpul fizic, ego-ul. În schimb, dacă cineva vrea cu adevărat încredere și pace internă – aceasta ar fi o primă consecință a încrederii: o relaxare profundă -, atunci nu mai are cum să rămână în balonul de săpun care din construcție este supus deteriorării, ruperii, creșterii și descreșterii, cum totul este așa în materie…
Dar dacă ne mutăm de la acest balon și ne căutăm rădăcinile, care sunt în ființa noastră eternă, care este dincolo de formă, atunci poate nici nu ne mai punem problema de încredere. Și spunând cuvântul acesta “încredere” îmi vine în minte un copac: ai niște rădăcini, nu mai ești un balon plutitor de săpun împins de vânt încoace și încolo, ai niște rădăcini în sursă și nu mai ești tăiat.
Când vorbim de ego, ești separat; cum poți să ai încredere în tine dacă ești în separare, din start ești ca o mașină fără roți… unde să te duci? Și atunci, ca să încercăm să reparăm balonul acesta de săpun, ego-ul nostru să-l separăm, am putea face pur și simplu un switch către esența noastră, către ființa noastră de lumină și să vedem acolo ce se întâmplă și cum putem intra în contact cu noi în această esență, în care nu mai ești tu ca persoană fizică, ci pur și simplu ești liber de toate prejudecățile, de toate gândurile, de toate proiecțiile mentale, pur și simplu ești… și în iubire.
Ca să-ți spargi acest balon există o cale și calea aceasta ne-a fost descrisă în multe scrieri considerate spirituale; omenirea care a căzut din conștiință are nevoie de ajutor ca să se reîntoarcă; și tu nu poți să faci lucrul acesta singur, pentru că tu în tine însuți nu ai cunoașterea aceasta. Switch-ul poate fi făcut pur și simplu căutând ajutor în credință. E un proces de autocunoaștere a esenței noastre și a luminii din noi, a lui Dumnezeu care este în fiecare dintre noi. Întâi îmi stabilesc o rădăcină și o conexiune cu lumina din interior și ființa mea divină și pe urmă observ și lucrez cu balonul. Deci trebuie să-mi mut centrul de greutate; dacă centrul meu rămâne tot în egocentrism, normal că este imposibil.
Îmi mut orientarea și direcția, adică spre ce privesc și mă uit înspre ce cred, stabilindu-mi în interior un contact cu lumina și cu această posibilitate pot să lucrez. Forțele vin către noi în momentul în care noi le căutăm și le solicităm și asta trebuie să facem. Să zicem: “Doamne ajută-mă, trimite-mi o punte că eu m-am hotărât să ies din separare!”. Este ca o boală și de aceea și apare boala fizică la majoritatea oamenilor și dacă nu este fizică, este emoțională, sau mentală cu gânduri distructive și dureroase. Toate acestea pentru că suntem în separare și nu mai circulă fluxul divin de viață prin noi. Atunci cer: ”Ajută-mă să mă reintegrez”. Acesta este momentul de maturitate în care se poate întâmpla să vină ajutorul pentru noi și pentru că în sfârșit l-am cerut, pentru că până acum credeam că ne descurcăm singuri…
E ceva mult mai subtil și mai profund și niciodată un om un poate fi convins, câtă vreme el este în balon și în ego.
O înțelegere profundă a adevărurilor nu este mintea noastră cu ceea ce știe ea că poate să ofere. De fapt înseamnă să te deschizi, să primești mai mult, dincolo de ce știi, adică să te golești. Golindu-te, intri în contact cu esența, începi să faci rădăcini în lumină. De aceea spun că dacă avem umilință și spunem: “Tată, nu știu nimic!” suntem foarte câștigați, pentru că toată știința noastră este bazată pe experiențele noastre din trecut sau eventual, din cărțile pe care le-am citit; e un program în computer care a înregistrat tot prin ce am trecut noi. Cum putem compara asta cu imensitatea înțelepciunii?? Că nu pot să fiu în pace și încărcat cu programele mele mentale și cu cunoștințele mele…
Respiră, vezi ce ești dincolo de mintea ta care are niște cunoștințe practice și utile pentru a ne descurca pe aici, ba chiar folositoare în unele situații; dar mintea nu trebuie să ajungă să ne domine și să ruleze gânduri fără noi. În momentul în care spun să mă liniștesc, să am mintea goală, să fiu în afara minții, ar fi bine să și reușesc și să-mi trăiesc senzația de ființă în afara minții. Și atunci fac acest switch și cu cât îl fac mai des cu atât realizez că, da este ceva acolo, care mă ține și îmi dă forță. Îmi dă ceva ce putem numi încredere. Chiar dacă nu mă apreciază atâta lume, eu sunt bine înfipt, eu simt iubire, este în mine, nu mai sunt separat, nu mai sunt așa de vulnerabil. Iar acest switch nu îl putem face prin minte. Fiți atenți unde merge atenția voastră, că dacă atenția voastră merge tot timpul spre minte, sunteți prinși acolo și atât.
Încercați să fiți cât mai mult orientați către direcția aceasta, numai așa se poate face o conexiune. Deocamdată oamenii au conexiune cu activitățile, job-ul, relațiile lor, deci avem fie o conexiune, fie alta. Dacă omul este într-o conexiune, de unde să-i vină forța celeilalte? Trebuie întâi să lași, să te eliberezi și să te re-orientezi, să te conectezi. Nu trebuie să ne preocupăm, noi trebuie să plutim ca o frunză pe râu. Tocmai aceasta este ideea, ca omul să ajungă la conștiința că nu este nimic fără Dumnezeu. Ce se cere de la noi, este ca măcar să realizăm acest lucru.
Cum spune Isus: “Calea mea este ușoară”… Zice calea mea este ușoară… adică calea mea, nu se referă la o persoană care vrea să facă tot calea lui. Trebuie să o lase pe a lui și să meargă pe a lui Isus.
Din public: Cât timp vrem noi să controlăm, atunci este calea grea și luptă…
E opoziția pentru că vrei să conduci tu.
Și clarificându-ne toate problemele, aducându-le în pace și purificându-le, crește credința, pentru că ea este în noi. Noi suntem ființe fizice și mentale, ne exprimăm prin cuvinte, dar de fapt suntem și mai mult. Noi comunicăm mult și altfel, la nivel energetic, și suntem mai mult sau mai puțin conștienți de asta; cuvântul dă o direcție, dar nu este esența. Esența este problema lucrurilor. Sănătatea, integritatea nu pot exista în afară de Dumnezeu, din cauza asta este rău. Când sunt atâtea dezechilibre emoționale și mentale în fiecare om, să existe încredere în ce și cum?
Nu pot să am încredere în balon, eu îl văd pentru ceea ce este… un balon… Și îmi mut atenția de la balon înspre rădăcinile în lumina în care simt că sunt plin. Fluxul vieții nu poate circula prin ceva care nu este sănătos, adevărat, integru și care nu are rădăcini în Dumnezeu, care este în separare. Deci, hai să ne căutăm sursa, să ne întregim și să ne ajute să o găsim. În funcție de căutarea și de dorința noastră se întâmplă asta. Și iarăși cuvântul “Dumnezeu” poate să rezoneze într-o minte logică cu diferite definiții. Eu vă vorbesc despre Sursa a tot ceea ce este fără să o încadrez într-un tipar și fără să avem pretenția că o cunoaștem. Ne dorim să reușim să cunoaștem.
Este un proces profund de introspecție în care revedeți posibilele blocaje în relațiile de familie, parteneri, comunicare, job etc…
Este un proces extrem de important pentru oricine se simte atras de spiritualitate și vrea să cunoască puterea prezentului.
Este piatra de temelie a construcției.
Voi sunteți artizanii eliberării voastre, sunteți ghidați, dar vă revine vouă să practicați și prin asta reușiți creșterea în Conștiință.
Sunteți ghidați pentru a deveni autonomi, fără intermediari, într-o Conexiune din ce în ce mai conștientă cu Cine Sunteți cu adevărat.
Rada, creatoarea mai multor canale pentru trezirea interioară:
Înscrieți-vă pentru a afla noile activități și apariții de carte, și primiți un voucher de 10% reducere.
(max 2 mail-uri lunar).
